Tag Archives: nedumeriri

Despre români…

… şi foarte probabil nu numai.

Închipuiţi-vă un sat cu, să zicem, 20 de oameni. Un sătuc mic şi uitat de lume. Acestă mică colectivitate, îşi desemnează un conducător, care ar trebui să se ocupe de treburile comunităţii, contra cost, evident. Un drum comunal în stare decentă, un târg săptămânal etc., treburi de genul ăsta. Conducătorul ăsta, se plânge că e prea greu, prea complicat şi îşi mai ia două ajutoare.

Continue reading

Un studiu

Că tot discutam ieri despre IQ-ul global, găsim o știre pe descopera.ro: ”Un studiu de-a dreptul șocant: dacă au de ales între a sta cu propriile gânduri sau a fi electrocutați, oamenii aleg a doua variantă!

Trecând peste titlul bombastic, studiul este interesant. Oamenii preferă să aibă o preocupare, chit că este dureroasă, decât să stea pur și simplu să se gândească. Consider că umanitatea, pe măsură ce are access la unelte din ce în ce mai performante, se tâmpește. Dependența de uneltele inteligente devine încet-încet o problemă. În niște ani, în țările avansate, vor ajunge să învețe să folosească uneltele, nu să fie capabili să gândească. Vor rămâne doar pasionații care vor concepe și vor dezvolta uneltele.

Copiii din SUA de peste 200 de ani vor învăța cum să deschidă iDevice-ul și cum să apeleze și să folosească diverse aplicații, nicidecum să gândească și să știe să adune și să înmulțească. Nu că derivatele și matricile învățate în liceu mi-ar fi fost utile la ceva după terminarea studiilor, dar consider că sistemul, în ansamblul lui te ajuta la crearea unui sistem de valori, îți îndesa, voit sau nevoit, niște noțiuni de bază și îți crea un mod de gândire. Ăsta fiind punctul cheie. Te forța să gândești. Revolta împotriva sistemului, purtată prin ignoranța și lipsa oricărui respect față de dascăli, aduce nu doar eliminarea noțiunilor inutile, dar și eliminarea beneficiilor.

Curând, nevoile primare vor începe cu Internetul și se vor termina cu Internetul. Restul vor deveni secundare. Comunicare, integrare, dezvoltare tehnologică și tâmpenie umană. Nu trebuie să devenim anticriștii tehnologiei, dar nu trebuie să fim nici sclavii acesteia. Om trăi și om vedea, pe net, evident.

În lift

Sunt întreg, sănătos, doar stau prost cu timpul și nu am mai apucat să scriu. Încerc să revin în forță cât mai curând. Dar să vă povestesc de ziua de azi. Este o zi specială a călătorilor din liftul de la clădirea de birouri în care activez.

Specimenul 1: ză hipster. Ca la carte era: ditamai barba aparent neîngrijită, dar Continue reading

Nedumeriri #2

Am avut ocazia să lucrez cu, printre și pe lângă corporatiști. Marea majoritate sunt oameni perfect în regulă, cu toate țiglele pe casă, dar mai stresați și cu fire mai albe în cap. Totuși, mai există o specie. O specie aparte a corporatiștilor. Aici vorbesc de Big Four. Nu roacherii, ăilalți, care numără găinile la Avicola și prunele înainte să facă Topoloveniul gem din ele. Auditorii. Am avut ocazia să lucrez pe lângă două din cele patru mari firme. Sunt la fel.

Să vă explic. În lift sunt 6 persoane. Care urcă la 6 etaje diferite. Una din acele persoane urcă la auditori. Care e? Ăla care și-a rupt picioarele în porțile de la intrare că alerga ca un disperat după lift? Continue reading