Știrea zilei #5

Înainte să depănăm noile aventuri ale lui Jumulici, începem subțire, cu Știrea zilei Mambo Number Five:

Lecturăm avizi de informație pe Ziarul Financiar următorul titlu: Lecţiile învăţate de bărbatul care a trăit fără internet timp de un an. Curioși din fire reținem:

”Miller, un bărbat care credea că internetul îl făcea neproductiv şi că îi corupea sufletul, a ales să trăiască „offline” timp de un an.

[…]
La începutul experimentului, totul a fost în regulă pentru Miller, însă în timp, el spune că a realizat că se înşelase cu privire la internet.

„De îndată ce înţelegem modurile în care internetul ne corupe, putem în sfârşit să ripostăm”, a adăugat Paul.

Cele 5 lecţii învăţate:

1. Internetul nu mă oprea de la a fi creativ sau productiv. Eram singurul responsabil pentru neajunsurile mele.

2. Cărţile sunt bune şi nu ai nevoie de internet pentru a învăţa lucruri noi, dar pentru a citi ai nevoie de motivaţie, chiar şi în lipsa internetului.

3. Să primeşti zeci de scrisori pe săptămână poate fi la fel de copleşitor ca primirea a sute de email-uri pe zi.

4. Fără internet este mai greu să intri în legătură cu oamenii. “Este mai uşor să scrii un mesaj sau să chat-uieşti decât să vizitezi pe cineva”

5. Un “prieten pe Facebook” este mai bun decât nimic.”

Să analizăm cu un ochi exigent ”descoperirile” doctorului în Internet (în devenire) Miller. Viitorul creator al postulatului numărul 587 și 963 al Internetului.

Lecția numărul 1. Internetul îl oprea să fie creativ. Să analizăm un pic. Este primul Gigel, teoretic, care în numele științei analizează Internetul în scopul…ăăă… într-un anume scop. Practic se lasă de Internet, apoi revine și ne împărtășește revelațiile lui. Deci… am putea spune că e creativ. Aș adăuga că această minunată idee i-a venit în timp ce folosea Internetul. Hmmm… cam dă cu virgulă. Maleficul Internet îi măcina creativitatea. Dar, în același timp, i-a venit o idee. Bizar! Reținem că lecția numero uno e o mizerie și continuăm.

Lecția numărul 2. Cărțile sunt bune. Ei na! Hai să mori în caca. Ți-a trebuit un an de zile fără internet să te plictisești pe budă atât de tare încât să pui mâna pe o carte? Nu mai insist în aceste comentarii, dar trebuie să îi dăm cezarului ce e al cezarului. Lecția numărul 2 RULZ!

Lecția numărul 3. Scrisorile sunt copleșitoare. Normal!!!! Dăăăă!!! Mai ales că ”scrisorile” sunt doar pliante publicitare, facturi și probabil înștiințări de la bancă. E al naibii de copleșitor să citești atent întreg conținutul acestor scrisori. Când ai telefon nu prea primești altfel de scrisori decât cele enumerate mai sus. Ignorăm și această lecție din cauza termenului ”scrisori” folosit prost.

Lecția numărul 4. Fără Internet e mai greu să intri în legătură cu oamenii. Dăăăă! Trebuie să îți miști agale posteriorul, să ridici un deget și să apeși o sonerie. Apoi, dacă nu îți place discuția, nu prea merge un ”brb” și să dispari ca măgaru-n ceață. Lecția e corectă, dar e un adevăr la fel de evident ca cel de la lecția numero due. Să o reținem și pe aceasta.

Lecția numărul 5. Cunoscută în publicul larg ca lecția Mormolocului de Internet. Din ciclul ”Mare e grădina lui Allah/Dumnezeu/Buddha etc. (you choose)” cităm, pentru că nu se poate să nu cităm de  cel puțin două ori această inepție: Un “prieten pe Facebook” este mai bun decât nimic.”. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, că a celor săraci cu duhul e Împărăția cerurilor.

Vă dați seamă ca omul asta nu are nici un prieten. Dar ABSOLUT nici unul. Altfel nu îmi pot explica de unde până unde a scos această cretinitate, absurditate și imbecilitate de idee/lecție. Cât de retras social să fii? Asta cred că este culmea hipsterismului. Să trăiești fără Internet, apoi să zici pe Internet că ai fost un idiot și să ridici în slăvi prietenii de pe Facebook.