Pogo #1

În anul II de facultate am decis să nu mai stau cu mâna întinsă la părinți să am bani de o bere și mi-am luat un job de student, part-time, ceva ce nu necesita mult creier, ci doar îndemânare și atenție. Belmondo era deja pe baricade la același job de la sfârșitul anului I de facultate împreună cu încă o colegă de-a noastră din grupă. La acest job l-am întâlnit pe Pogo. Slavă Celui de sus că nu am interacționat cu el decât vreo doi ani, până am terminat facultatea și am demisionat. De ce? Mai jos. Continue reading

Pe scurt #2

Auzeam aseară la televizor un sociolog care trăgea o concluzie crudă după 23 de ani. Acum 23 de ani minerii veneau să îi caftească pe cei care militau pentru democrație, iar acum, ortacii, alții ce-i drept, se închid în mină și cer democrație și capitalism în timp ce la București sunt manifestații anti-capitalism.

Jumulici în drumeție (ep.9 – Semiturul României II)

Cum în prima zi m-am delectat pe traseul Bucale – Drobeta, urmează ziua a doua.

Day 2 – Luni

În timp ce marea majoritate a oamenilor boscorodeau la prima oră și cu ochii cârpiți de somn își pregăteau cafeaua ca să plece la muncă, eu m-am trezit cu noaptea în cap. Deh, o după-amiază și o noapte plină de somn. Având în vedere că micul dejun se servea abia de la ora opt și ceasul arăta vreo șase dimineața, am decis să purced în oraș să vizitez ce îmi propusesem cu o zi înainte. Punctez mai jos: Continue reading

Jumulici la meci (România – Turcia)

Având în vedere că Belmondo este în delegație și avea bilet la meci, m-am gândit să nu se piardă un suporter și să aibă Marica scuze că a ratat sau Tătă că i-au tremurat genunchi în fața ienicerilor.

Drept urmare, auzind diverse de la meciul cu ungurii, m-am înființat la stadion încă de pe la șapte, dotat cu un ziar să îmi omor timpul. Liniște și pace, mi-am ocupat locul la peluză și pe stadion se auzeau doar scandările celor câțiva turci prezenți la meci. În timp ce se apropia ora începerii meciului, au apărut ușor-ușor băieții de la Noua Dreaptă. Pentru cei neștiutori, ăștia sunt niște gigei naționaliști, ușor extremiști și cam cu niște țigle lipsă pe casă dacă e să mă întrebi pe mine. Dacă intrați la ei pe site, veți găsi ceva de genul: ”Noua Dreaptă luptă de la întemeiere pentru Dumnezeu, Neam și Țară.”. Se pare că au și o aripă microbistică. Dar divagăm. Eh, au apărut cu niște steaguri imense. Mă, da’ imense. Avea vreo 4 sau 5 metri bățul de la steag. Continue reading

Pe scurt #1

Acum vreo 2 ani eram prin zona Crângași și mergeam agale pe trotuar îndreptându-mă spre tramvai. În fața mea, la vreo doi metri, două pirande care vorbeau între ele, în spatele meu, posesorii pirandelor, țiganii, pe care îi și auzeam cu ce se lăudau.

 – Auzi, vezi bluza de pe nevastă-mea? Îți place?

- Da, e mișto.

- Eu i-am furat-o din Carrefour!

Știrea zilei #13 sau Refulare #5

Lecturăm pe HotNews cum un etnic secui se revolta.

Short version, el ”solicita sancționarea președintelui Traian Băsescu, a președintelui Senatului, Crin Antonescu, a premierului Victor Ponta și a ministrului Liviu Dragnea pe motiv de discriminare. Balasz îi acuza pe cei patru că au făcut declarații publice în care exclud crearea unei regiuni cu populație majoritară maghiară încălcând astfel mai multe convenții internaționale.”.

Petiția începe:

”Subsemnatul, Izsak Balazs, domiciliat în Tg-Mureș, str. Marton Aron nr…, în numele poporului secuiesc, mă adresez D-voastra, cu rugămintea să supuneți analizei următoarea speță și să întreprindeți măsurile necesare.” (bolduirea îmi aparține)

Ce mi se pare interesant sunt următoarele:

  • cere în numele poporului secuiesc. Consultând datele provizorii (altele nu am găsit) ale recensământului din 2011, numărul secuilor este insignifiant. (sursa). Continue reading

Cum ar fi? (#1)

Bănuiesc că 90% din români s-au lovit la un moment dat de un frigider la comun. În cămin, într-o pensiune, la birou, la spital cred că sunt cele mai bune exemple. Problema este că mereu se găsește câte un mârlan care să profite de comoara strânsă în comun. Nu cred că baiul ar fi că ia, că poate unii sunt mai binevoitori, dar să întrebe, să anunțe: ”Băi, nu știu care a adus chec, dar am poftit să leșin și am luat o feliuță. Sper să nu vă supărați.” Nu cred că e unul care să se supere că a luat și ăla puțin, dacă e întrebat. Dar să te trezești că mai ai doar jumătate de chec, îți bagi picioarele.

Cum ar fi ca administratorul pensiunii, sau unii care răspund de curățenia prin birouri, ar pune pachete capcană. Continue reading

Refulare #4

Subiectul la modă sunt maidanezii. Să fie clar de la bun început. Am crescut într-o familie iubitoare de animale. Am avut de toate: câini, pisici, pești, țestoasă, papagali și inclusiv o soră mai mică. Nu o dată m-am trezit că ai mei aduceau în casă ba pe motanul blocului, ba un cățel amărât găsit pe stradă care după câteva luni l-am dat cuiva interesat etc. Nu mi-a picat bine când, acum niște ani când începuse Băsescu să îi strângă, niște sadici se jucau cu târnăcoape în capul câinilor. Ok, îi omori, dar nu îi chinui. Continue reading