Jumulici şi permisul de conducere (ep.3 – Școala de șoferi 2)

După eșecul de la primul examen la proba practică (vezi episodul 2), Jumulici și-a cam băgat piciorul în el de B. Am scos cererea examinare pentru categoriile A și B, am declarat solemn la poliție ca renunț la școala făcută pentru B și am obținut plasticul care îi dădea voie să se cațere pe motoare. Luat motor și făcut treaba cu el prin București. Totuși, orgoliul mă rodea și într-un final m-am înscris a doua oară pentru B, la aceeași școală dar cu solicitarea expresă a unui alt instructor. După ce am tunat și am fulgerat împotriva vechiului instructor și a mânăstirii mobile nedezaburibile (vezi episodul 1), am aflat că respectivul Gigel plecase de la școală și lucra pe cont propriu. Drept urmare am nimerit la un alt instructor, tot pe Logan, singurul care era matinal.

Am aflat și de ce era matinal. Continue reading

Jumulici și cultura religioasă (ep.6 Idiotul de Solomon)

Știți cine a făcut una din cele mai mari tâmpenii în toată Biblia? Taman ultra-înțeleptul de Solomon. Înainte de toate, puțină istorie. Undeva prin Facerea cap.32, un individ pe nume Iacov (sau Iacob cum se mai găsește în unele ediții) se caftește cu Cineva. Continue reading

Eurovisionu’

Aseară am dat întâmplător peste TVR cu transmisia celebrului Eurovision. Văzând în ultima vreme tot felul de comentarii privind reprezentantul României, Cezar Ouatu, am decis să am răbdare să văd cum ne prezentam la acest concurs. Am deschis tembelizorul taman când cântau reprezentantele Israelului. Erau vreo două Adele îndesate în aceeași rochie. Bonus, ochelari la moda (a se citi de hipsteriță). Pe urmă a apărut un ungur-hipster leșinat însoțit de un chitarist. Cu răbdarea treci marea și… TA-DAAAA. Comentatoarea anunță că urmează Cezar. Moamă ce jmekeri suntem. L-am trimis pe Dracula. Exploatăm impresia vesticilor despre România. Fain. Aoleu mamă, dar ouăle? Unde sunt ouăle. Ce-i cu vocea aia? Am trimis un vampir castrat? Și melodia… tehnic greu de susținut, dar… practic… oribilă. Gizăs.

Ulterior am aflat că s-a calificat. Asta în știrile care comentau miștourile pe care le-au făcut jurnaliștii străini de Ouatu nostru.

Știrea zilei #6

Citim hipnotizați pe hotnews.ro următoarea știre:

O lotiune de ingrijire a pielii, care contine alcool metilic si care ar fi provocat moartea a 25 de bihoreni, dupa ce au baut din ea

În știre se menționează și numele loțiunii, Alcofarm. La final, se mai menționează următoarele:

In luna aprilie, Directia de Sanatate Publica Bihor anunta ca in judet au fost inregistrate multe cazuri de intoxicatii cu combinatii de substante extrem de nocive, precum alcool sanitar cu lichid de frana, lichid de parbriz, antigel, alcool metilic.”

Frățicăăăă, se pare că pălinca nu mai e de efect acolo la mama ei. Ultima modă: lichid de frână, lichid de parbriz și loțiuni de piele. Bașca antigel pentru cei înstăriți. În Bambusu’ din Oradea, șmekeru orașului comandă cocktail de antigel pentru Bemveu și Merțan? Gizăs!

Oamenii ăia au fost atât de idioți încât știrea asta nici nu mai poate fi comentată. Este atât de savuroasă încât vorbește de la sine.

Sau mai există posibilitatea să fi fost atât de săraci încât să fi furat mașini pentru a le sărăci de lichidul de frână, de parbriz și antigel. Apoi le-au vândut pentru loțiune de piele.

Jumulici în drumeţie (ep.4 – Delta Dunării I)

Acum câțiva ani m-am decis să mă duc în Deltă. Fiind hotărât destul de din scurt și cum toți amicii aveau deja planuri care-ncotro mi-am băgat picioarele și am decis să plec singur o săptămână în Delta. Să-mi redescopăr eul, să vizitez și să zac ca o balenă eșuată pe un banc de nisip că și așa nu văzusem Delta decât puțin la Murghiol acum și mai mulți ani.

Zis și făcut, împachetez cortul, mă interesez de vapoare să ajung la Sfântu’ Gheorghe și mă înființez dimineața pe răcoare la microbuzul de Tulcea. Având în vedere că habar n-aveam de unde pleacă acest microbuz am chemat un taxi, bazându-mă pe principiul că sigur trebuie să știe șoferul. Știa. Era la 2 stații de tramvai Continue reading

Pomul de Crăciun

Ieri la bere, un amic pe care nu l-am mai văzut de multă vreme, îmi povestește ce a pățit de Crăciun. Redau mai jos povestirea lui:

 – Eram în AFI, acolo la mall, cu nevastă-mea. Când ajungem, vedem la intrare brazi de Crăciun. Ce să o mai dăm în stânga și-n dreapta să tot căutăm, am înșfăcat unul, micuț așa de vreun metru, pufos nevoie mare și cât s-a fâțâit ea prin mall eu urma să-l duc acasă. Fiind cu mașina de serviciu, după vreo zece minute în care am tras de toate mânerele pe care le-am găsit și n-am reușit neam să rabatez bancheta ca să îl îndes în portbagaj, m-am enervat și l-am pus direct pe bancheta din spate. Evident că, după vreo două zile m-am prins ca alea două sforicele care atârnă rabatau bancheta. Acum, de la AFI până acasă fac cam 20 de minute, jumătate de oră. Nu îți zic că pe bancheta mea din spate, din piele, se strânseseră cam 3 centimetri de apă. Băgându-mi și scoțându-mi, l-am urcat în apartament de unde m-am întors înarmat cu cârpe ca să șterg bancheta. După vreo alte zece minute, treaba era gata și m-am întors la mall. Acolo, mă duc la nevastă-mea țanțoș și voios să îi povestesc mizeriile pățite. La final o aud urlând: ”CÂRPELE MELE BUNE DE VASE?!?!?!?!”.  Evident că, în pana mea, nu știam că aveam cârpe bune de vase. Nu știam nici măcar că avem cârpe bune. Pentru mine, toate erau cârpe. Există cârpe de vase????

Vacanta #1

Dragilor,

Plec cu pixul și caiețelul după mine în căutare de noi aventuri. Voi reveni cu noi povești după Paște.

Sărbători fericite.

 

Jumulici

Jumulici şi cultura religioasă. (ep.5 Animalele III)

Scriam în episodul precedent că bunul Dumnezeu l-a lăsat pe bietul Noe să ghicească care sunt animalele curate și care sunt cele necurate. Vălul acestui mister se ridică în capitolul 11 al Leviticului, a treia carte a lui Moise (sursa). Continue reading

La H&M

Ieri îmi povestea o amică la cafea:

- M-am dus și eu la H&M să îmi caut o bluză. Intru, mă uit, caut și ochesc una pe un manechin. Ultima aparent. Opresc un gigel și îl rog să mă ajute. Se uită la mine lung și îl aud: ”Sorry, I can’t. I don’t understand. Only English”. Mă uitam șocată. Mi-am revenit rapid. ”Ah. Ok. Please give my that blouse and if it’s not a thirty-six, could you search one in the back? Thanks”

Recunosc că n-am reținut dacă și-a găsit sau nu bluză, dar amuzamentul a fost altul:

1. Fie angajații H&M au găsit o nouă metodă să frece duda făcându-se că nu vorbesc româna, fie

2. Britanicii mor de foame la ei în insulă și au venit în Românica după job-uri.

Taman ce vorbeam de un studiu privind hoardele, talazurile și stolurile de români care ard de nerăbdare să emigreze în Marea Britanie.